Cazul Buhnici: Sunt românii mai misogini decât alte popoare?

Date:

Alexandru Bălășescu, doctor în antropologie, și Lavinia Udrea, doctor în cercetare de filosofie aplicată, vorbesc despre cazul Buhnici care, prin declarațiile sexiste făcute de vlogger într-un interviu tv, a generat furie în spațiul românesc și a provocat reacții puternice inclusiv din partea unor politicieni, instituții și ONG-uri.

„Venim la mare ca să vedem piele, aș vrea ca pielea aia să n-aibă vergeturi. (…) Putem fi de acord că e normal să ne uităm la țâțe și la buci? Aia vreau să văd la mare”, asta a spus vloggerul George Buhnici la TV, în cadrul unui interviu acordat Antena Stars.

Omul de media nu s-a oprit aici, ba chiar s-a mândrit cu soția lui, într-un mod complet inoportun: „Eu am noroc că am o nevastă care arată ca o minoră. Asta e șansa vieții mele. Jur. Uită-te la ea!”

Colegiul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat după aceste declarații.

Afirmațiile lui Buhnici au atins un subiect sensibil în societatea românească, considerată una profund patriarhală.

Cum nu sunt singurele incidente misogine din peisajul românesc urban actual, am stat de vorbă cu antropologul Alexandru Bălășescu și cu Lavinia Udrea, doctor în cercetare de filosofie aplicată, pentru a vedea dacă fondul societății noastre este unul care „încurajează” astfel de comportamente și ce putem face pentru a schimba lucrurile.

„Misoginia este rezultatul unui fond cultural tradițional patriarhal”

Ce spun cazurile Buhnici, pizzeria unde se dădeau note fetelor ce treceau pe stradă etc. despre misoginismul în România? Crezi sunt cazuri excepționale sau vin pe un fond deja existent al poporului român?

Alec Bălășescu: Din păcate, cred că este vorba de o practică și un mod de relaționare destul de des întâlnit în relațiile de gen, însă nu doar în România sau specifice poporului nostru.

E vorba despre o țesătură complexă care conține relații de tip patriarhal în care „femeia” este subordonată bărbatului, dar și marcă sau simbol al statusului, atunci când este în relație cu un bărbat (ca orice alt tip de obiect din proprietate), standarde de frumusețe care reflectă un nivel primar de relaționare umană (afirmațiile lui Buhnici pot fi disecate antropologic în multe feluri) și, foarte important, statutul inegal al prezenței femeilor și bărbaților în spațiul public și permisivitatea acestuia pentru practici agresive.

Deci fondul de care vorbim nu este misogin, misoginia este rezultatul unui fond cultural tradițional patriarhal pe care, în paranteză fie spus, o parte din aripa conservatoare din România îl apără cu înverșunare.

Ești de părere că în România se întâmplă mai des astfel de cazuri decât în alte țări europene? Dacă da, ce ne lipsește?

Alec Bălășescu: Bunul simț, cei șapte ani de acasă. Statisticile spun clar că violența de gen este mai răspândită în România și, ce este mai grav, mult mai acceptată ca parte din normalitate. Cei care tac sunt complici în mod automat. Interviul integral poate fi citit pe platforma HOTNEWS.RO.

Urmăriți PressHUB și pe Google News!

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Distribuie articolul

Subscribe

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Administrația Fondului pentru Mediu a suspendat poprirea conturilor companiei Blue Air

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a decis suspendarea popririi...

Proiecţie #Dog Poop Girl la Amfiteatrul TNB, de Ziua Cinematografului

Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti (TNB) transformă...

Un nevăzător din Oradea a obținut permisul de conducere cu complicitatea soției, care l-a denunțat după divorț

Doi orădeni, foşti soţi, sunt judecaţi pentru fals material...