Dezinformarea pe tema COVID-19 bântuie Europa Centrală și de Est Experții explică, statele iau măsuri limitative

Date:

Ieșite de numai trei decenii din comunism și având o lungă istorie a regimurilor autoritare sau totalitare, țările Europei Centrale și de Est au fost mai permeabile în criza provocată de coronavirus la manipulări și dezinformare decât Vestul, nici el scutit de fenomenul „infodemiei”. Totodată, măsurile de restricție a libertății de a circula, de a călători și restrângerea libertății presei prin măsuri administrative nu au produs mari manifestații de nesupunere civică. Presa a fost în același timp agentul dezinformării, cât și educatorul din timpul pandemiei.

Subiectele, temele, narativul dezinformării au fost similare în majoritatea țărilor din fostul bloc comunist, iar măsurile luate de autorități pe perioada stării de urgență pentru a limita răspândirea fake news s-au dovedit a fi pe cât de restrictive, pe atât de ineficiente.

În republica Moldova s-au blocat 52 de site-uri exclusiv moldovene de către serviciile secrete-SIS pentru difuzarea știrilor false, dar Mitropolia Moldovei și președintele Dodon girează informațiile fanteziste în spațiul public.

Bulgaria, cât și țările fostei Iugoslavii au îngrijorat OSCE prin măsurile autoritare luate de guverne, susceptibile de a viola liberatea presei. Slovacia, Cehia și Polonia au combătut știrile false în pandemie prin stategii impuse oficial, unele anulate, dar fake news au fost generate chiar la nivelul miniștrilor și al președinției.

__________________________________________________________________

CITEȘTE ȘI:

Infectată de dezinformare, Europa Centrală și de Est se apără în pandemie prin restrângerea libertății de exprimare (Brîndușa Armanca)

Cum se tratează est-europenii de minciunile molipsitoare (Brîndușa Armanca)

__________________________________________________________________

Țări ca Estonia generează modele în comunicarea de criză, iar încrederea în autorități și digitalizarea sunt eficace în evitarea dezinformării. Însă și marile platforme – Facebook, Twitter, Google, aplicația WhatsApp etc. – au o responsabilitate în identificarea și curățarea rețelelor sociale de zgura știrilor mincinoase despre leacuri miraculoase anti-covid, despre conspirația telefoniei G5 sau a vaccinului cu microcip.

Guvernul Viktor Orban a apelat la legea penală pentru a-i descuraja pe distributorii de știri contrafăcute, însă a folosit ocazia de a-și întări controlul asupra mass-media din Ungaria, și așa concentrată în mâna apropiaților premierului.

CITEȘTE ȘI: Cetăţeni luaţi de poliţie pentru postări critice la adresa guvernului ungar  (Zoltán Sipos)

De ce sunt crezute, distribuite până la viralizare numeroase fake news de către utilizatorii rețelelor sociale, cum se explică fenomenul și cum contribuie presa la amplificarea lui sunt câteva întrebări stringente în criza COVID-19. Răspund specialiștii în comunicare, psihologie, sociologie, etică, politică externă într-o amplă anchetă realizată pentru PressHub:

Andrei Miu, psiholog

Avem tendința de a judeca superficial…Mass-media trebuie să fie mai atentă, promovând preponderent opiniile informate ale profesioniștilor care se pricep la o problemă” (Andrei Miu, psiholog)

Ștefan Tobler, profesor de etică economică

„Argumentele raționale cad în fața intereselor economice sau politice… cei bogați se salvează, greul, sacrificiul rămâne al celor săraci și al firmelor mici și mijlocii” (Ștefan Tobler, profesor de etică economică)

„Fake news și propagandă înseamnă polarizare, înseamnă ruperea legăturilor dintre instituții și cetățeni, înseamnă o destructurare a spațiului public (acțiuni din categoria agitprop sau masuri active)”… Rețelele de socializare și internetul sunt elemente exploatate intens de politicieni și de partenerii acestora” (Ioan Hosu, expert în sociologia comunicării și comunicare politică)

Dumitru Borțun, profesor de stiințele comunicării

„S-au prăbușit tradiționalele instanțe de autoritate cognitivă – Savantul, Profesorul, Medicul sau Preotul – surclasate de Internet… Asistăm la nașterea unei mentalități pe care am putea s-o numim „democratizarea adevărului”, în care nu mai funcţionează distincţiile dintre cunoştinţă şi opinie, dintre amator şi profesionist, dintre profan şi iniţiat, dintre neofit şi profesionist” (Dumitru Borțun, profesor de stiințele comunicării)

Ștefan Popescu, expert în politică externă

„China a urmărit marginalizarea acțiunilor umanitare și economice ale puterilor occidentale și discreditarea capacității acestora de a mai fi repere pentru comunitatea internațională” (Ștefan Popescu, expert în politică externă)

CITEȘTE ȘI: Fenomenul infodemiei, explicat de experți. De ce cad în capcana fake news și a propagandei politice chiar și oamenii educați (Ruxandra Hurezean)

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Distribuie articolul

Subscribe

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Administrația Fondului pentru Mediu a suspendat poprirea conturilor companiei Blue Air

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a decis suspendarea popririi...

Proiecţie #Dog Poop Girl la Amfiteatrul TNB, de Ziua Cinematografului

Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti (TNB) transformă...

Un nevăzător din Oradea a obținut permisul de conducere cu complicitatea soției, care l-a denunțat după divorț

Doi orădeni, foşti soţi, sunt judecaţi pentru fals material...