Expert în sănătate: În loc să se ocupe de prevenirea şi stoparea Covid-19, Moldova s-a axat doar pe tratament, ceea ce este criminal

Date:

Expertul în sănătate Ala Nemerenco, fost ministru al Sănătăţii în Guvernul Sandu, critică intenţia autorităţilor Republicii Moldova de a redeschide grădiniţele în unele localităţi, apreciind drept prematură o astfel de măsură dacă nu este bazată pe criterii clare.

Totodată, într-un interviu acordat Epoch Times România, experta a vorbit despre necesitatea unui ghid care să explice cadrelor didactice cum ar trebui să-şi organizeze activitatea, care nu se va mai desfăşura ca înainte de pandemie, dar şi despre riscurile infecţiei Covid-19 asupra copiilor.

Un alt subiect asupra căruia Nemerenco şi-a prezentat opinia a fost măsura autoizolării pentru persoanele care revin în ţară.

Epoch Times România: În cadrul ultimei sale emisiuni „Preşedintele Răspunde”, Igor Dodon a declarat că s-ar putea ca după 15 iulie, să fie redeschise unele grădiniţe în funcţie de situaţia pandemică din fiecare regiune. Miercuri, 1 iulie, câţiva membri şi susţinători ai asociaţiei „Părinţi Solidari” din Chişinău au protestat în faţa Guvernului cerând redeschiderea grădiniţelor. Credeţi că e binevenită redeschiderea grădiniţelor, în contextul în care primul val de infectare cu coronavirus în Moldova este încă în creştere?

Ala Nemerenco: Noi probabil am ajuns la o astfel de stare de lucruri, deoarece persoane de prim rang şi-au permis să se implice acolo unde nu ar fi fost cazul, din acest motiv lucrurile au deraiat într-o direcţie absolut greşită. La momentul de faţă avem multe declaraţii ale politicienilor, ca cea a preşedintelui ţării, pe care le fac cu anumite scopuri politice, electorale etc., în care vor să se dea mari şi tari, dar totodată observăm că există şi o presiune din partea unor ONG-uri care reprezintă interesele părinţilor, care sunt nevoiţi să meargă la serviciu, din moment ce restricţiile au fost anulate în multe domenii şi nu au cu cine lăsa copiii.

A fost şi un protest al „Părinţilor Solidari” în faţa Guvernului, protest căruia nimeni nu i-a acordat nicio atenţie, ceea ce este foarte grav, căci ei reprezintă o categorie foarte importantă a părinţilor tineri, muncesc, au copii şi subiectul acesta atârnă în aer, nimeni nu are nicio soluţie şi nimeni nu îşi dă cu părerea. Există presiuni, dar cea mai importantă autoritate care ar fi trebuit să vină cu clarificări asupra lucrurilor ar trebui să fie autoritatea de sănătate – Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale (MSMPS), sau Agenţia Naţională de Sănătate Publică (ANSP), care ar trebui să vină cu anunţarea unor criterii foarte clare care ar spune când pot fi redeschise grădiniţele. În acelaşi timp, ar fi trebuit deja să se lucreze la elaborarea unor ghiduri. Am văzut acest proiect de ordin al Ministerului Educaţiei şi Cercetării care este pregătit pentru redeschiderea şcolilor la 1 septembrie, un subiect de asemenea destul de interesant, şi din păcate acest ordin nu include în sine recomandări care, de obicei, se regăsesc în ghiduri.

Ordinul de obicei spune de pe ce dată ne deschidem, iar ghidul vine să explice cadrelor didactice cum ar trebui să-şi organizeze ei activitatea din punct de vedere al sănătăţii publice, astfel ca să se minimalizeze riscurile de ulterioare îmbolnăviri. Pentru ca lucrurile să devină mai clare aş vrea să vin cu câteva viziuni culese din experienţa internaţională, ca oamenii să înţeleagă care este legătura dintre copii şi Covid.

În baza experienţei acumulate în lume, a devenit cunoscut pentru toţi, nu doar pentru medici, că copiii fac mai rar boala decât adulţii. Că au făcut-o într-adevăr mai rar nu putem spune cert până nu vom avea rezultatele unor studii care ar demonstra dacă au trecut mai mulţi copii prin boală sau nu, au dezvoltat anticorpi, sau nu. Acum specialiştii vorbesc despre faptul că copiii fac mai frecvent boala asimptomatică, sau într-o formă foarte uşoară care adesea poate nici nu e înregistrată. În acelaşi timp, există câteva studii foarte interesante. În SUA, în aprilie au fost analizate absolut toate datele statistice cu referire la infecţia prin Covid şi din toate cazurile înregistrate, copiii reprezentau doar 1,7%, pe când, copiii din populaţia generală a SUA reprezintă 22%. Vedeţi cât este de mare şi neproporţională diferenţa?

Totodată, recent au fost publicate rezultatele unui studiu care a fost aplicat în 18 ţări europene, bazat pe datele furnizate de câte un centru sau două de sănătate din fiecare ţară. Au fost implicate 77 centre de sănătate, inclusiv şi Moldova, fiind utilizată platforma de raportare în tuberculoză. La noi centrul responsabil pentru aceste raportări a fost desemnat Institutul de Ftiziopneumologie şi, întrucât acolo nu au existat copii cu coronavirus, nefiind profilul lor, a fost raportată lipsa de cazuri, ceea ce nu este corect. Moldova a avut şi are copii infectaţi.

Acest studiu ce a spus? El a raportat circa 570 copii bolnavi de Covid. 62% dintre aceşti copii au ajuns la spital, dintre care 4% s-au aflat la reanimare pe ventilare mecanică cu o durată medie de 7 zile. Patru copii din toţi cei raportaţi în studiu au decedat, dintre care doi au fost absolut sănătoşi, fără comorbidităţi. Este foarte important ca părinţii să cunoască că la apariţia anumitor simptomatici să se adreseze medicului, deoarece la copii clinica este puţin diferită de clinica Covid-ului la maturi. Destul de frecvent la copii se întâlneşte cunoscutul sindrom multisistemic inflamator care afectează vasele sangvine şi din moment ce se îngreunează fluxul sanguin apar diferite repercusiuni asupra funcţionării inimii şi altor organe, acest sindrom fiind cunoscut şi ca boala Kawasaki.

Cât despre redeschiderea grădiniţelor, Ministerul ar trebui să vină cu nişte criterii foarte clare despre când şi cum se redeschid instituţiile de învăţământ. Noi nu putem spune că se va întâmpla de la 15 iulie, sau de la 1 august, atâta timp cât nu este stabilit măcar un criteriu. Cele declarate sunt nişte presupuneri sau viziuni mai mult politice şi absolut neprofesioniste, deoarece nu am putea să discutăm despre redeschiderea grădiniţelor atâta timp cât nu avem o stabilizare a indicatorului incidenţei morbidităţii, adică să avem o curbă continuă descendentă a numărului nou de cazuri Covid. Atâta timp cât curba merge în sus şi s-a înregistrat doar pentru două zile o uşoară descreştere şi nu există o situaţie clară măcar pentru o săptămână, care ar atesta foarte clar că media cazurilor noi este mult mai joasă decât media pe săptămâna trecută, declaraţiile nu pot servi la nimic. Dacă urmărim graficele pe care nu le pregătim noi, ci sunt efectuate într-un sistem statistic internaţional, păi, la momentul de faţă Republica Moldova deţine două locuri de top foarte periculoase pentru noi ca ţară care trebuie să recunosc, nu deţine controlul în gestionarea coronavirusului.

Noi ne aflăm stabil pe locul 2 în Europa deja de mai mult timp la numărul de cazuri noi Covid-19 înregistrate zilnic, şi anume media pe săptămână la un milion de populaţie (este mult mai corect, din punct de vedere statistic să ne orientăm după media zilnică săptămânală şi nu doar cazurile zilnice care deviază de la zi la zi şi depind mai mult de orarul laboratoarelor noastre şi nu de politici ministeriale) şi atunci observăm că suntem în top după Suedia, care nici nu a avut restricţii. De asemenea, noi ne aflăm pe locul 1-2 în Europa la numărul de cazuri de deces zilnice (media săptămânală) în urma infecţiei. Trebuie să înregistrăm o scădere şi doar după aceasta să discutăm care este modalitatea de redeschidere a grădiniţelor. Dar până să înregistrăm această scădere, la momentul de faţă, trebuie să fie pregătite toate documentele şi recomandările necesare pentru cadrele didactice, specialiştii din sistemul de educaţie despre cum trebuie să aibă loc această redeschidere şi cum trebuie să fie reorganizate condiţiile pentru ca să fie asigurată o maximă securitate şi micşorare a riscului de îmbolnăvire atât pentru copii cât şi pentru cadrele didactice.

Aceasta, din câte se vede, nu se întâmplă, iar acel proiect de ordin pe care l-a pregătit Ministerul Educaţiei, demonstrează că de fapt, persoanele care lucrează nu cunosc problema în profunzime. Ar trebui să se adreseze specialiştilor din sistemul de sănătate, sau unor instituţii internaţionale, aşa că UNICEF care se ocupă de problemele cu care se confruntă copiii în Republica Moldova, şi să apeleze după ajutor pentru a elabora toate aceste ghiduri, deoarece grădiniţele şi alte instituţii de învăţământ nu vor mai activa în timpul apropiat la fel ca până la închiderea lor. Este bine să ne orientăm şi la experienţa altor ţări, deoarece 188 de ţări în lume şi-au închis grădiniţele, şcolile şi instituţiile superioare de învăţământ, trecând la sistemul de învăţare la distanţă şi acum sunt în procedură de reorganizare a lor. Avem ce învăţa, mai ales că peste 1 miliard de copii din toată lumea s-au aflat acasă, şi nu ar trebui să redescoperim noi ceva aici diferit în Republica Moldova.

Condiţiile în care vor merge copiii la grădiniţă trebuie să fie diferite de cum au fost până acum, cu activităţi mai mult în afara orelor de clasă, atunci când permite timpul de afară, cu un număr mai mic de copii în clase, cu distanţarea posibilă a copiilor în săli, cu răspuns la întrebarea dacă trebuie sau nu să poarte copiii măşti şi mănuşi, ceea ce este un detaliu foarte important. Nu am văzut în acel proiect de ordin o limitare a unor activităţi cum ar fi cele corale, unde într-un spaţiu închis copiii ar putea să inhaleze un potenţial virus care ar exista în acel spaţiu. Sunt foarte multe lucruri pe care ar trebui să le cunoască cei care vor lucra, şi ar fi trebuit deja să se lucreze la aceste ghiduri, iar eu nu văd ca acest lucru să se întâmple, dar văd în spaţiul public doar presiuni şi declaraţii absolut inutile.

ETR: Dacă dinamica situaţiei epidemiologice din Moldova va fi bună, Guvernul va propune Comisiei Extraordinare de Sănătate Publică ca după 15 iulie persoanele care intră în ţară să nu mai stea în autoizolare timp de 2 săptămâni. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Dodon, care a refuzat să se autoizoleze după ce a revenit de la Moscova, motivând că s-a întors dintr-o vizită de serviciu. Cum credeţi că ar putea influenţa cetăţenii, astfel de afirmaţii făcute acum când numărul cazurilor este în creştere şi nu se cunoaşte care va fi situaţia la 15 iulie?

Ala Nemerenco: Toate deciziile în fiecare ţară nu se iau de politicieni. Din păcate, am fost unica ţară din lume în care politicul a avut o ingerinţă atât de mare în gestionarea pandemiei şi acesta a fost cel mai negativ factor care a influenţat o gestionare proastă. Nu şi-a permis niciun preşedinte, nici prim-ministru, decât să transmită mesaje în care erau încurajate anumite comportamente corecte legate de sănătatea oamenilor, dar nicidecum recomandări specializate. Peste tot în lume cu aşa recomandări au venit doar specialiştii şi din moment ce avem această Comisie Extraordinară de Sănătate Publică, rea, bună, aşa cum este, ea trebuie să fie unicul organ competent care trebuie să vină cu recomandări care să fie luate în baza unor analize efectuate de către specialişti. Dacă observăm care este practica ţărilor care deja au anulat multe din restricţiile pe care le-au avut, păi, ei le-au făcut doar în raport cu starea lor epidemică, de exemplu călătoria spre, sau din diferite ţări, ei au luat-o doar în baza situaţiei epidemiologice din acele ţări.

Cunoaştem că noi am devenit indezirabili pentru foarte multe ţări în aspectul călătoriilor, doar din aspectul că noi împreună cu valiza noastră de călătorie, vom duce un nou focar în ţara care se bucură că a scăpat deja de pandemie. În momentul în care această Comisie se va întruni, ar trebui să aprobe o listă de ţări din care oamenii ar putea să vină fără să se afle aici, la noi, în carantină, deoarece ţara care nu mai are înregistrat pe parcursul unei perioade niciun caz de coronavirus nu prezintă niciun pericol pentru noi, noi suntem de fapt cei ce prezentăm pericol pentru acel cetăţean care vine dintr-un mediu sănătos în unul profund infectat. Sunt ţări care, ca şi noi mai au un nivel înalt de îmbolnăvire, şi atunci această Comisie trebuie să treacă prin lista tuturor ţărilor să vadă ce se întâmplă acolo şi nu un preşedinte de ţară să ne spună ce să facem. În cazul când aceste Comisii, un Minister şi alte agenţii se raportează doar la indicaţiile politice, noi continuăm să nu vedem lumina de la capătul tunelului.

ETR: În timp ce unii medici din Republica Moldova afirmă că la noi nu s-a atins încă vârful primului val, numărul de cazuri fiind în continuare în creştere, şeful Agenţiei Naţionale pentru Sănătate Publică, Nicolae Furtună, a declarat că testarea în masă a moldovenilor ar fi „o iroseală de teste” insistând că nu e nimic greşit în a-i testa doar pe cei cu simptome. Care ar fi pricina că nu se doreşte testarea masivă a moldovenilor? Mai are sau nu Republica Moldova teste, sau problema e în numărul mic de laboratoare şi a personalului care activează în ele?

Ala Nemerenco: Eu vreau să declar că trebuie să-i credem pe medici atunci când este vorba de o problemă medicală, întrucât medicii au dreptate în ceea ce declară. Mă bucur, de asemenea, că dl Furtună a recunoscut aceste lucruri, deoarece sunt o confirmare a tot ceea ce s-a întâmplat, fiindcă anume din acest motiv noi am testat foarte puţin chiar de la început de pandemie. Faptul că ne aflăm astăzi încă într-o situaţie atât de proastă este rezultatul faptului că nu s-a făcut „irosire de teste”, s-au economisit teste pe sănătatea oamenilor. Noi am intrat în pandemie cu puţin peste 400 de teste şi la început se testa printr-un algoritm absolut inexplicabil şi neînţeles – un potenţial pacient suspect de coronavirus era testat mai întâi la toate virusurile existente: gripă, adenovirusuri etc. şi doar dacă ieşeau acele teste negative, era aplicat deja testul la coronavirus. Era o metodă de excludere care, de fapt, era o irosire de bani, absolut ineficientă şi în acelaşi timp se pierdea din timpul preţios pentru diagnosticare şi izolare la timp.

Aş vrea să punctez, că la noi frecvent se utilizează un termen care nu este corect – testarea în masă. Testarea în masă este atunci când absolut toată populaţia de la mic la mare se supune testării. Nicio ţară nu a aplicat aşa ceva masiv, fiindcă aceasta ar induce cheltuieli enorme. Ghidurile internaţionale, inclusiv ghidul aprobat în SUA de către renumitul Centru de control şi prevenire a maladiilor la care oficialii fac frecvent trimitere în interviuri precum că doar simptomaticii trebuie testaţi, aceste ghiduri spun foarte clar că se testează şi persoanele de contact. În Republica Moldova persoanele de contact din jurul celui bolnav nu se testează şi altfel nu putem să vedem care este situaţia reală, numai astfel se pot depista în acel focar toate persoanele care sunt potenţiale surse de infectare. În momentul în care sistemul cunoaşte că această persoană este Covid pozitivă îi aplică nu doar carantina la domiciliu, dar o altă tactică de supraveghere, astfel fiind minimalizată transmiterea virusului de la persoană la persoană, întrerupând acest lanţ nebun de transmitere comunitară pe care îl avem acum în ţară. Acest lucru s-a aplicat aproape în toate ţările.

Cunoaştem că România chiar a instituţionalizat aceste persoane, nu le-a lăsat acasă deoarece nu a fost sigură că aceste persoane vor dezvolta un comportament foarte disciplinat. Alte ţări nu au instituţionalizat, au lăsat persoanele cu forme uşoare sau asimptomatice acasă, dar le-au monitorizat foarte strict. Noi nu am făcut aşa ceva. Mai mult decât atât, sistemul nostru nu a aplicat măcar testarea lucrătorilor medicali din focare largi de infecţie, atunci când cădeau spitale, erau infectate substaţii întregi de asistenţă medicală de urgenţă pre-spitalicească, lucrătorii medicali care lucrau acolo nu erau testaţi, ei au fost nevoiţi să meargă şi din propriii lor bani să se testeze ca să vadă situaţia în care se află, lucru care este pur şi simplu inadmisibil. Aceia erau oamenii care se aflau în prima linie şi ei au fost trataţi neprofesionist şi necolegial. Astfel, această politică greşită a fost aplicată chiar de la început când, la câteva săptămâni de la începutul testării, ANSP anunţa doar 33 de teste realizate. Deja şi OMS striga în gura mare, testaţi, testaţi şi iar testaţi. Noi însă nu am ales această cale care ar fi asigurat stoparea răspândirii infecţiei şi din păcate oficialii se încăpăţânează să nu recunoască nici astăzi că au păşit cu stângul şi nu-şi dau seama că este o legătură foarte mare între aceste mecanisme aplicate de către ei şi faptul că astăzi mor oamenii.

ETR: Ar putea ca unul dintre motive să fie dorinţa/necesitatea de a nu strica imaginea pozitivă a guvernării, în contextul în care de la început şi până în prezent se afirmă că lucrurile sunt gestionate corect, sau poate Moldova nu mai are teste? Care credeţi că sunt motivele?

Ala Nemerenco: Sunt mai multe motive aici. Unul din ele l-a declarat inclusiv dl premier într-un interviu, spunând că „noi am procedat absolut corect, noi am testat atât cât am putut să redirecţionăm către spitale şi printr-o testare controlată, noi am scăzut presiunea pe spitale, fiindcă dacă testam mult, descopeream multe persoane care trebuiau spitalizate şi atunci am fi pus la pământ sistemul spitalicesc”. De fapt, prin aceasta se recunoaşte că sistemul nostru a renunţat la cel mai important criteriu de control a oricărei situaţii epidemice, nu doar care ţine de coronavirus, dar orice fel de situaţii legate de boli infecţioase, fiindcă cel mai important lucru este prevenirea transmiterii infecţiei care se obţine prin detecţie masivă şi izolare a bolnavilor şi purtătorilor de infecţie şi nu a celor sănătoşi, care a fost realizată la noi prin două luni de stare de criză şi restricţii. Totodată ei s-au ocupat mai mult cu tratamentul. Au gestionat o boală infecţioasă exact ca pe o maladie cardiovasculară, cancer etc. Au cules doar tot ce a ieşit la suprafaţă simptomatic şi numai atunci când pacienţii au pus mâna pe receptor şi au sunat la 112 deoarece aveau simptome şi au mers la spitale, inclusiv medicii care erau trimişi în carantină ca contacte de focar nu erau testaţi, şi li se spunea să se adreseze numai când au simptome. A fost aplicată masiv politica de tratament a coronavirusului şi nu s-au făcut prea multe cât ţine de prevenţie şi stoparea răspândiri maladiei. Cele mai importante mecanisme de prevenire şi stopare nu au fost utilizate în RM, ceea ce este criminal. Ei au dat foarte mulţi specialişti la o parte şi nu au cooperat nici cu mediul academic, nici universitar, nici alţi specialişti decât cei din rândul lor. Mi s-au plâns foarte mulţi oameni, specialişti în domeniu, care nu au avut acces la minister şi nu a dorit nimeni să se consulte cu ei.

Despre redacția informală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea). 

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here

Distribuie articolul

Subscribe

Știri de astăzi

Mai multe articole similare
Related

Administrația Fondului pentru Mediu a suspendat poprirea conturilor companiei Blue Air

Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a decis suspendarea popririi...

Proiecţie #Dog Poop Girl la Amfiteatrul TNB, de Ziua Cinematografului

Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" din Bucureşti (TNB) transformă...

Un nevăzător din Oradea a obținut permisul de conducere cu complicitatea soției, care l-a denunțat după divorț

Doi orădeni, foşti soţi, sunt judecaţi pentru fals material...